Ordinul Florii de Cires-Sakura: Binecuvantarea animalelor.

Deviza Ordinului: "Onoare, Lupta, Rugăciune, Munca şi Studiu."
Slogan: "Nu exista izbânda, decât cu ajutorul lui Dumnezeu!"

BINECUVÂNTAREA ANIMALELOR

INDICAŢII PRELIMINARE

Această Rânduială poate fi folosită de un laic, cu formulele prevăzute pentru acesta in Ritualul Roman.

( Deoarece multe animale, din planul Providenţei divine participă într-un fel sau altul la viaţa omului, fie că îl ajută în muncă, fie că îi oferă hrană sau mângâiere sufleteasca, se poate păstra obiceiul ca, în anumite ocazii, de exemplu în sărbătoarea unui sfânt, să se invoce binecuvântarea lui Dumnezeu asupra lor. )

I. Rânduiala binecuvântării

ÎNCEPUTUL RITUALULUI

1.- După ce comunitatea s-a adunat, slujitorul salutându-i pe cei prezenţi şi făcându-şi semnul crucii, spune:

În numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh.

R. Toţi îşi fac semnul crucii şi răspund: Amin.

2.- Slujitorul laic, îi salută pe cei de faţă spunând:

Să-l preamărim din tot sufletul pe Domnul, Dumnezeul nostru, care a făcut toate cu înţelepciune.
R. Amin.

3.- Apoi slujitorul îi pregăteşte pe cei prezenţi pentru
primirea binecuvântării prin aceste cuvinte:

Animalele care sunt şi ele create de Dumnezeu, trăiesc în văzduh, pe pământ şi în ape şi sunt alături de oameni, ajutându-i în diferitele împrejurări ale vieţii. Dumnezeu, care revarsă darurile sale asupra tuturor vietăţilor, se foloseşte adesea de animale fie ca ajutor, fie ca o imagine care sugerează într-un fel darurile mântuirii.

Animalele au fost salvate în corabia lui Noe, iar după potop ele au luat parte într-un fel la legământul încheiat cu Noe (Gen 9,9-10); mielul pascal aminteşte de jertfa pascală şi de eliberarea poporului din robia egipteană (Ex 12,3-14); peştele cel mare l-a păstrat nevătămat pe Iona (Io 2,1-11); corbii l-au hrănit pe Ilie (1Reg 17,6); animalele sunt asociate la pocăinţa oamenilor (Io 3,7) şi sunt făcute părtaşe, împreună cu toată făptura, la răscumpărarea adusă de Cristos.

Aşadar, invocând asupra acestor animale binecuvântarea lui Dumnezeu (prin mijlocirea sfântului N.), să-i aducem laudă Făcătorului a toate, să-i mulţumim pentru că ne-a ridicat pe noi, oamenii, deasupra tuturor făpturilor şi să-i cerem ca, recunoscându-ne demnitatea, să umblăm de-a pururi în legea lui.

CITIREA CUVÂNTULUI LUI DUMNEZEU

4.- Apoi însuşi slujitorul sau lectorul citeşte un text din Sfânta Scriptură.

Gen 1,1.20-29 «Stăpâniţi peste toate vieţuitoarele ce mişună pe pământ.»

Citire din cartea Genezei

La început, când a creat cerul şi pământul, Dumnezeu a zis: „Să mişune în apă vieţuitoare şi să zboare păsări deasupra pământului pe întinderea cerului”. Dumnezeu a făcut reptilele cele mari şi toate vieţuitoarele care se mişcă şi care mişună în ape, după soiul lor, de asemenea a făcut toate păsările care zboară, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. Dumnezeu le‑a binecuvântat cu aceste cuvinte: „Fiţi rodnici, înmulţiţi‑vă şi umpleţi apele mărilor; să se înmulţească şi păsările pe pământ”. A fost o seară, apoi o dimineaţă. Aceasta a fost ziua a cincea. Dumnezeu a zis: „Să producă pământul vieţuitoare după soiul lor: vite, târâtoare şi fiare sălbatice după soiul lor”. Şi aşa a fost. Dumnezeu a făcut fiarele sălbatice după soiul lor, vitele după soiul lor şi toate târâtoarele pământului după soiul lor. Dumnezeu a văzut că erau bune. Dumnezeu a zis: „Să‑l facem pe om după chipul şi asemănarea noastră ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate fiarele sălbatice, şi toate vietăţile care se târăsc pe pământ”. Şi l‑a creat Dumnezeu pe om după chipul său; l‑a creat după chipul lui Dumnezeu; el a creat bărbatul şi femeia. Dumnezeu i‑a binecuvântat, zicând: „Fiţi rodnici, înmulţiţi‑vă, umpleţi pământul şi supuneţi‑l; stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile care se mişcă pe pământ”. Apoi, a zis Dumnezeu: „ Iată, vă dau toată iarba, care face sămânţă, de pe toată faţa pământului şi tot pomul, ce are rod cu sămânţă într‑însul. Acestea vor fi hrana voastră. ”

Gen 2,19-20a «A dat Adam nume tuturor dobitoacelor.»

Citire din cartea Genezei

Domnul Dumnezeu a plămădit din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului şi le‑a adus la om ca să vadă ce nume avea să le dea. Şi numele pe care avea să‑l dea omul fiecărei vieţuitoare acela trebuia să rămână. Omul a pus deci nume tuturor animalelor, păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului.

Gen 2,20a: Omul a pus deci nume tuturor animalelor, păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului.

Cf. Ps 8,7-9a: I‑ai dat în stăpânire lucrările mâinilor tale, toate le‑ai pus la picioarele sale. I‑ai dat în stăpânire oile şi boii laolaltă precum şi fiarele câmpului, păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate căile apelor.

Gen 6,17-23: «Să intre în arcă din toate vieţuitoarele, ca să rămână cu tine în viaţă.»

Is 11,6-9: «Nu se va săvârşi nici un rău şi nici un prăpăd pe tot muntele meu cel sfânt.»

5.- Se poate recita sau cânta un psalm responsorial, de mai jos , din cele ce urmeaza:

Ps 8, 2.4-5.7b-9.

( PSALMUL 8 )
1. Doamne, Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul! Ca s-a inaltat slava Ta, mai presus de ceruri.
2. Din gura pruncilor si a celor ce sug ai savarsit lauda, pentru vrajmasii Tai, ca sa amutesti pe vrajmas si pe razbunator.
3. Cand privesc cerurile, lucrul mainilor Tale, luna si stelele pe care Tu le-ai intemeiat, imi zic:
4. Ce este omul ca-ti amintesti de el? Sau fiul omului, ca-l cercetezi pe el?
5. Micsoratu-l-ai pe dansul cu putin fata de ingeri, cu marire si cu cinste l-ai incununat pe el.
6. Pusu-l-ai pe dansul peste lucrul mainilor Tale, toate le-ai supus sub picioarele lui.
7. Oile si boii, toate; inca si dobitoacele campului;
8. Pasarile cerului si pestii marii, cele ce strabat cararile marilor.
9. Doamne, Dumnezeul nostru, cat de minunat este numele Tau in tot pamantul!

R. (10): « Doamne, stăpânul nostru, cât de minunat este numele tău pe tot pământul. »

Ps 103(104),1-2a.10-12.25.27-28.

( PSALMUL 103 )

1. Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, maritu-Te-ai foarte.
2. Intru stralucire si in mare podoaba Te-ai imbracat; Cel ce Te imbraci cu lumina ca s i cu o haina;
3. Cel ce intinzi cerul ca un cort; Cel ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui;
4. Cel ce pui norii suirea Ta; Cel ce umbli peste aripile vanturilor;
5. Cel ce faci pe ingerii Tai duhuri si pe slugile Tale para de foc;
6. Cel ce ai intemeiat pamantul pe intarirea lui si nu se va clatina in veacul veacului.
7. Adancul ca o haina este imbracamintea lui; peste munti vor sta ape.
8. De certarea Ta vor fugi, de glasul tunetului Tau se vor infricosa.
9. Se suie munti si se coboara vai, in locul in care le-ai intemeiat pe ele.
10. Hotar ai pus, pe care nu-l vor trece si nici nu se vor intoarce sa acopere pamantul.
11. Cel ce trimiti izvoare in vai, prin mijlocul muntilor vor trece ape;
12. Adapa-se-vor toate fiarele campului, asinii salbatici setea isi vor potoli.
13. Peste acelea pasarile cerului vor locui; din mijlocul stancilor vor da glas.
14. Cel ce adapi muntii din cele mai de deasupra ale Tale, din rodul lucrurilor Tale se va satura pamantul.
15. Cel ce rasari iarba dobitoacelor si verdeata spre slujba oamenilor;
16. Ca sa scoata paine din pamant si vinul veseleste inima omului;
17. Ca sa veseleasca fata cu untdelemn si painea inima omului o intareste.
18. Satura-se-vor copacii campului, cedrii Libanului pe care i-ai sadit; acolo pasarile isi vor face cuib.
19. Locasul cocostarcului in chiparosi. Muntii cei inalti adapost cerbilor stancile scapare iepurilor.
20. Facut-ai luna spre vremi, soarele si-a cunoscut apusul sau.
21. Pus-ai intuneric si s-a facut noapte, cand vor iesi toate fiarele padurii;
22. Puii leilor mugesc ca sa apuce si sa ceara de la Dumnezeu mancarea lor.
23. Rasarit-a soarele si s-au adunat si in culcusurile lor se vor culca.
24. Iesi-va omul la lucrul sau si la lucrarea sa pana seara.
25. Cat s-au marit lucrurile Tale, Doamne, toate cu intelepciune le-ai facut! Umplutu-s-a pamantul de zidirea Ta.
26. Marea aceasta este mare si larga; acolo se gasesc taratoare, carora nu este numar, vietati mici si mari.
27. Acolo corabiile umbla; balaurul acesta pe care l-ai zidit, ca sa se joace in ea.
28. Toate catre Tine asteapta ca sa le dai lor hrana la buna vreme.
29. Dandu-le Tu lor, vor aduna, deschizand Tu mana Ta, toate se vor umple de bunatati;
30. Dar intorcandu-ti Tu fata Ta, se vor tulbura; lua-vei duhul lor si se vor sfarsi si in tarana se vor intoarce.
31. Trimite-vei duhul Tau si se vor zidi si vei innoi fata pamantului.
32. Fie slava Domnului in veac! Veseli-se-va Domnul de lucrurile Sale.
33. Cel ce cauta spre pamant si-l face pe el de se cutremura; Cel ce se atinge de munti si fumega.
34. Canta-voi Domnului in viata mea, canta-voi Dumnezeului meu cat voi fi.
35. Placute sa-I fie Lui cuvintele mele, iar eu ma voi veseli de Domnul.
36. Piara pacatosii de pe pamant si cei fara de lege, ca sa nu mai fie. Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul.

R. (27): « Toate de la tine aşteaptă să le dai hrană la vreme potrivită. »

Ps 146(147), 5-6.7-8.9-11.

( PSALMUL 146 )

1. Laudati pe Domnul, ca bine este a canta; Dumnezeului nostru placuta Ii este cantarea.
2. Cand va zidi Ierusalimul, Domnul va aduna si pe cei risipiti ai lui Israel;
3. Cel ce vindeca pe cei zdrobiti cu inima si leaga ranile lor
4. Cel ce numara multimea stelelor si da tuturor numele lor.
5. Mare este Domnul nostru sl mare este taria Lui si priceperea Lui nu are hotar.
6. Domnul inalta pe cei blanzi si smereste pe cei pacatosi pana la pamant.
7. Cantati Domnului cu cantare de lauda; cantati Dumnezeului nostru in alauta;
8. Celui ce imbraca cerul cu nori, Celui ce gateste pamantului ploaie, Celui ce rasare in munti iarba si verdeata spre slujba oamenilor;
9. Celui ce da animalelor hrana lor si puilor de corb, care Il cheama pe El.
10. Nu in puterea calului este voia Lui, nici in cel iute la picior bunavointa Lui.
11. Bunavointa Domnului este in cei ce se tem de El si in cei ce nadajduiesc in mila Lui.

R. « Lăudaţi pe Domnul, căci bine este a cânta Dumnezeului nostru. »

RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ

5.- Urmează rugăciunea universală: TATAL NOSTRU.

6. Slujitorul poate alege dintre invocaţiile propuse mai jos, pe cele care i se par mai potrivite sau poate adăuga altele referitoare la cei prezenţi şi la împrejurări.

Dumnezeu l-a făcut pe om şi l-a aşezat pe pământ pentru ca el, având stăpânire peste toate vietăţile, să aducă preamărire Creatorului. Lui să-i înălţăm laude, spunând:

R. Cât sunt de minunate lucrările tale, Doamne!

Binecuvântat eşti, tu, Doamne, care ai creat animalele şi ai voit să ni le supui ca ajutoare pentru munca noastră.

R. Cât sunt de minunate lucrările tale, Doamne!

Binecuvântat eşti, tu, Doamne, care ne-ai dat carnea animalelor ca hrană, pentru a ne reface puterile.

R. Cât sunt de minunate lucrările tale, Doamne!

Binecuvântat eşti, tu, Doamne, care te îngrijeşti de mângâierea fiilor tăi şi ne-ai dat animalele domestice ca să ne stea în preajmă.

R. Cât sunt de minunate lucrările tale, Doamne!

Binecuvântat eşti, tu, Doamne, care, hrănind păsările cerului, ne arăţi, şa cum ne spune Isus, un semn al grijii tale părinteşti.

R. Cât sunt de minunate lucrările tale, Doamne!

Binecuvântat eşti, tu, Doamne, care ni l-ai dat pe Fiul tău drept adevăratul Miel pascal şi ai voit ca prin el să ne numim şi să fim şi noi fii ai tăi.

R. Cât sunt de minunate lucrările tale, Doamne!

Binecuvântat eşti, tu, Doamne, care chiar şi prin cele mai neînsemnate făpturi ne atragi neîncetat la iubirea ta.

R. Cât sunt de minunate lucrările tale, Doamne!

Urmează rugăciunea binecuvântării, ca mai jos.

( Când nu se spune rugăciunea universală, înainte de rugăciunea binecuvântării, Slujitorul spune: Să ne rugăm.

- şi toţi se roagă un timp în tăcere. Apoi slujitorul rosteşte rugăciunea binecuvântării. )

RUGĂCIUNEA BINECUVÂNTĂRII

7.- Apoi slujitorul laic, cu mâinile împreunate, rosteşte rugăciunea binecuvântării.

Dumnezeule, Creatorul şi dăruitorul a toate, tu ai rânduit ca şi animalele să fie pentru om ajutor şi mângâiere în greutăţi şi în muncă: te rugăm cu umilinţă (prin mijlocirea sfântului N.) să ne dai harul de a ne folosi întotdeauna spre bine de ajutorul lor. Prin Iisus Cristos, Domnul nostru.

R. Amin.

Dumnezeule, care toate le-ai făcut cu înţelepciune şi omului, plăsmuit după chipul tău, i-ai dat binecuvântare să fie stăpân peste toată suflarea, întinde cu bunăvoinţă dreapta ta şi fă ca aceste animale să ne fie spre ajutor în nevoile noastre, iar noi, slujitorii tăi, bucurându-ne de aceste ajutoare vremelnice, să tindem cu mai multă încredere spre cele veşnice. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin.

8.- Celebrantul îi poate stropi pe cei prezenţi şi animalele cu apă sfinţită.

ÎNCHEIERE

9.- Apoi slujitorul încheie ritualul, spunând:

Dumnezeu, care a făcut animalele pământului pentru ajutorul oamenilor, să ne apere şi să ne ocrotească neîncetat cu harul binecuvântării sale. R. Amin.

10.- Se recomandă ca ritualul să se încheie cu un cântec potrivit.

RUGĂCIUNE DE LAUDĂ

Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul,
Dumnezeu atotputernic,

care este, care era şi care va veni;